Ender știa că în acest moment ar putea să iasă din cameră și să pună capăt bătăliei. Felul în care scăpase din camera de luptă după ce a scos sânge. Dar bătălia avea să fie dusă din nou. Din nou și din nou până când voința de a lupta s-a terminat. Singura modalitate de a pune capăt complet lucrurilor era să-l rănești suficient de mult pe Bonzo încât frica lui să fie mai puternică decât ura lui.
(Ender knew that at this moment he might be able to walk out of the room and end the battle. The way he had escaped from the battleroom after drawing blood. But the battle would only be fought again. Again and again until the will to fight was finished. The only way to end things completely was to hurt Bonzo enough that his fear was stronger than his hate.)
În acest moment crucial, Ender își dă seama că are opțiunea de a pleca de la confruntare, amintind de modul în care a părăsit anterior camera de luptă după ce și-a provocat o rănire. Cu toate acestea, înțelege că, dacă alege această cale, conflictul va continua pur și simplu să reapară, persistând până când o parte va fi complet învinsă.
Pentru a rezolva cu adevărat problema, Ender recunoaște că trebuie să-i provoace suficientă durere lui Bonzo pentru a schimba echilibrul puterii, făcând ca frica lui Bonzo să depășească ura lui. Această înțelegere evidențiază natura complexă a conflictului și alegerile dificile cu care se confruntă Ender în călătoria sa.