În trecut, oamenii de știință pură au avut o viziune snobă asupra afacerilor. Au văzut că urmărirea banilor ca fiind neinteresantă din punct de vedere intelectual, potrivită doar cumpărătorilor. Şi
(In the past, pure scientists took a snobbish view of business. They saw the pursuit of money as intellectually uninteresting, suited only to shopkeepers. And)
Din punct de vedere istoric, oamenii de știință puri au demisă o atitudine respingătoare față de afaceri, percepând urmărirea profitului ca fiind nedemn de eforturile lor intelectuale. Ei credeau că astfel de activități erau potrivite doar pentru cei din sectorul de vânzare cu amănuntul, mai degrabă decât pentru academicieni sau cercetători serioși. Acest sentiment a creat o divizare între ancheta științifică și interesele comerciale, pe care mulți le considerau ca vulgari sau banali.
În „Jurassic Park” al lui Michael Crichton, aceste atitudini de bază sunt contestate pe măsură ce povestea se desfășoară, ilustrând tensiunea dintre ambiția științifică și exploatarea comercială a cunoștințelor. Narațiunea evidențiază modul în care fuziunea științei și a afacerilor poate duce la dileme etice complexe, punând la îndoială implicațiile prioritizării profitului asupra integrității descoperirii științifice.