Și anume, chiar valorile pe care Patrioții americani au pretins -o că le luptă au fost incompatibile cu cultura disciplinată necesară într -o armată profesională. Republicile s -au angajat într -un principiu de bază al consimțământului, în timp ce armatele erau întruchiparea instituțională a ascultării de neajuns și a constrângerii de rutină. Însăși ideea unei „armate în picioare” a lovit majoritatea membrilor Congresului continental și a legislaturilor de stat ca o amenințare extrem de periculoasă pentru principiile republicane.
(Namely, the very values that the American patriots claimed to be fighting for were incompatible with the disciplined culture required in a professional army. Republics were committed to a core principle of consent, while armies were the institutional embodiments of unthinking obedience and routinized coercion. The very idea of a "standing army" struck most members of the Continental Congress and the state legislatures as a highly dangerous threat to republican principles.)
American Patriots au mărturisit că luptă pentru valorile aliniate libertății și autoguvernării. Cu toate acestea, aceste idealuri adesea în conflict cu structura rigidă și disciplina unei armate profesionale. Într -o republică, accentul se pune pe consimțământ și participarea democratică, în timp ce armatele necesită o cultură a ascultării și a controlului care poate submina aceste principii. Această tensiune ilustrează complexitățile în stabilirea unei forțe militare care să se alinieze valorilor republicane.
Mai mult, noțiunea de „armată permanentă” a fost privită cu suspiciune de mulți din Congresul continental și legiuirile de stat. Au văzut -o ca o potențială amenințare la principiile unei republici, deoarece o armată permanentă ar putea duce la constrângere și să submineze libertățile civile. Această reținere reflectă lupta istorică pentru a echilibra nevoile militare cu idealurile fundamentale ale democrației și libertății pe care Revoluția americană a urmărit -o să le asigure.