Puterea este pierdută sau câștigată, niciodată creată sau distrusă. Puterea este un vizitator al celor pe care îi dă putere, nu o posesie. Nebunii tind să-l poarte, mulți dintre cei sănătoși la minte o tânjesc, dar cei înțelepți își fac griji cu privire la efectele sale secundare pe termen lung. Puterea este cocaina crack pentru ego-ul tău și acidul bateriei pentru sufletul tău. Trecerile și venirile puterii, de la gazdă la gazdă, prin război, căsătorie, urna de vot, dictat și accidentul nașterii, sunt complotul istoriei. Cei împuterniciți pot sluji justiția, remodela Pământul, transforma națiunile luxuriante în câmpuri de luptă fumegătoare și pot doborî zgârie-nori, dar puterea în sine este amorală.
(Power is lost or won, never created or destroyed. Power is a visitor to, not a possession of, those it empowers. The mad tend to crave it, many of the sane crave it, but the wise worry about its long-term side effects. Power is crack cocaine for your ego and battery acid for your soul. Power's comings and goings, from host to host, via war, marriage, ballot box, diktat, and accident of birth, are the plot of history. The empowered may serve justice, remodel the Earth, transform lush nations into smoking battlefields, and bring down skyscrapers, but power itself is amoral.)
În „The Bone Clocks” de David Mitchell, puterea este descrisă ca o entitate trecătoare pe care indivizii o pot deține momentan, dar nu o pot deține niciodată cu adevărat. Se trece de la o persoană la alta prin diferite mijloace, cum ar fi conflictul, relațiile și norocul. Căutarea puterii este o dorință comună, provocând o gamă variată de reacții – unii oameni sunt fixați pe ea, în timp ce cei înțelepți se gândesc la implicațiile ei de durată, deoarece puterea poate avea consecințe morale și emoționale semnificative.
Mitchell aseamănă puterea cu o dependență periculoasă, sugerând că poate umfla ego-ul și corodează simultan sufletul. Natura sa imprevizibilă subliniază haosul pe care îl aduce istoriei, deoarece cei care îl mânuiesc pot realiza fapte remarcabile sau pot provoca daune semnificative. În cele din urmă, puterea este descrisă ca o forță care transcende moralitatea — poate crea atât frumusețe, cât și distrugere, lăsând în urmă o moștenire complicată influențată de motivațiile celor care o câștigă.