Strategiile și formațiile erau drăguțe, dar nu erau nimic dacă soldații nu știau să se descurce în luptă.
(Strategies and formations were nice, but they were nothing if the soldiers didn't know how to handle themselves in battle.)
În „Jocul lui Ender” de Orson Scott Card, narațiunea subliniază faptul că strategiile și formațiile eficiente în război devin inutile dacă soldații nu au capacitatea de a se gestiona singuri în luptă. Acest lucru evidențiază importanța crucială a abilităților individuale și a forței mentale în determinarea succesului pe câmpul de luptă. Un plan bine gândit înseamnă puțin dacă soldații nu-l pot executa sub presiune.
Acest citat reflectă tema centrală a poveștii, care subliniază nevoia de creștere personală și rezistență în situații provocatoare. Ender Wiggin, protagonistul, învață că succesul nu înseamnă doar respectarea ordinelor sau a tacticilor; presupune adaptarea la circumstanțe și bazarea pe instinctele cuiva. Această lecție este vitală nu numai în contextul războiului, ci și în toate domeniile vieții în care strategia și execuția trebuie să se alinieze pentru o adevărată eficacitate.