Când nu reușim să -L recunoaștem pe Dumnezeu ca sursa tuturor lucrurilor bune, nu reușim să -i dăm recunoașterea și gloria pe care o merită. Îl separăm pe Dumnezeu de bucurie, care este ca și cum ai încerca să separe căldura de foc sau umezeală de ploaie.
(When we fail to acknowledge God as the Source of all good things, we fail to give Him the recognition and glory He deserves. We separate God from joy, which is like trying to separate heat from fire or wetness from rain.)
În cartea sa „Văzând nevăzutul”, Randy Alcorn subliniază importanța recunoașterii lui Dumnezeu ca sursă finală a întregii bunătăți din viața noastră. Când neglijăm să -i recunoaștem rolul, îi negăm recunoașterea și gloria care sunt pe bună dreptate. Această deconectare ne determină să înțelegem greșit natura fundamentală a bucuriei și a altor aspecte pozitive ale vieții, care sunt legate intrinsec de Dumnezeu.
Alcorn ilustrează acest punct comparând relația dintre Dumnezeu și bucuria cu elementele inseparabile ale căldurii, focului sau umeziunii și ploii. La fel cum nu se poate separa aceste elemente fără a -și pierde esența, nu putem experimenta cu adevărat bucurie în afară de Dumnezeu. Recunoașterea lui ca sursă a tot ceea ce este bine ne ajută să apreciem plinătatea vieții și binecuvântările pe care le primim.