Autorul reflectă asupra procesului creativ și a necesității de a începe să scrie, chiar și atunci când inspirația nu se lovește. El recunoaște că așteptarea ideilor să vină poate fi neproductivă și sugerează că luarea de măsuri, indiferent de calitate, este esențială pentru progres. Scriind ceva, chiar dacă nu duce nicăieri, se poate debloca creativitatea și poate găsi direcție.
Această abordare subliniază importanța depunerii și a inițiativei în scris. Autorul subliniază că actul de început este crucial, deoarece poate duce la idei mai fructuoase și la posibilitatea rafinării gândurilor cuiva mai târziu. Este o amintire că creativitatea necesită adesea implicare și efort, mai degrabă decât să aștepte pasiv inspirația.