Holberger și Veres împărtășesc o conexiune intuitivă care transcende comunicarea verbală, ceea ce sugerează o înțelegere tehnică profundă. Această legătură seamănă cu sincronizarea mentală pe care o experimentează unii jucători de șah cu adversarii lor, adesea descriși ca o abilitate aproape telepatică de a anticipa mișcările celuilalt.
Acest raport special în rândul indivizilor, evidențiat de termenul „Fiind în sincronizare” al lui Holberger, semnifică o formă unică de empatie sau rezonanță cognitivă între tehnicieni, unde expertiza lor comună le permite să funcționeze perfect împreună, asemănător cu o conversație tăcută ghidată de o perspectivă reciprocă.