Citatul din „Catch-22” al lui Joseph Heller evidențiază frustrarea unui personaj care se ocupă de discuțiile neîncetate ale altora. Această comparație sugerează că indivizii nu sunt capabili să se restrângă, prezentând o lipsă de introspecție sau de gândire asociată de obicei cu personalități mai rezervate. Analogia femeilor accentuează stereotipurile societale ale vremii, sugerând natura haotică a comunicării între bărbații care se așteaptă să adere la idealurile stoice și masculine.
Comentariul lui Heller reflectă absurditatea și ironia prezentă de -a lungul romanului. Portretizând personajele ca fiind zgomotoase, el critică dinamica războiului și relațiile interpersonale formate sub acuzație. Declarația încapsulează tema mai largă a conflictului dintre individualitate și așteptările societății în viața militară, unde raționalitatea este adesea umbrită de haos și nebunie.