S -a aplecat. Acum. Rândul meu. Uite, dacă spui că știința va dovedi în cele din urmă că nu există Dumnezeu, pe care trebuie să le difere. Oricât de mici îl duc înapoi, la un tadpole, la un atom, există întotdeauna ceva ce nu pot explica, ceva care a creat totul la sfârșitul acelei căutări. Și oricât de departe încearcă să meargă la invers-să prelungească viața, să se joace cu genele, să cloneze asta, să cloneze asta, să trăiască la o sută cincizeci --- la un moment dat, viața s-a terminat. Și atunci ce se întâmplă? Când viața se încheie? Am ridicat din umeri. Vezi? Se aplecă înapoi. Zâmbi. Când ajungi la sfârșit, acolo începe Dumnezeu.
(He leaned in. Now. My turn. Look, if you say that science will eventually prove there is no God, on that I must differ. No matter how small they take it back, to a tadpole, to an atom, there is always something they can't explain, something that created it all at the end of that search. And no matter how far they try to go to the other way---to extend life, play around with the genes, clone this, clone that, live to one hundred and fifty---at some point, life is over. And then what happens? When life comes to an end? I shrugged. You see? He leaned back. He smiled. When you come to the end, that's where God begins.)
Vorbitorul exprimă o credință fermă că știința nu va respinge pe deplin existența lui Dumnezeu. El susține că, indiferent de cât de profundă investighează știința, indiferent dacă sunt până la cele mai mici particule sau prin progrese în genetică și extinderea vieții, vor exista întotdeauna întrebări fără răspuns. Vorbitorul subliniază că, indiferent de progresul științific, fiecare viață ajunge inevitabil la un scop, ceea ce duce la anchete existențiale pe care știința singură nu le poate aborda.
Pe măsură ce conversația se desfășoară, vorbitorul simte un sentiment de asigurare în ideea că misterele din jurul vieții și concluzia sa se conectează la o putere mai mare. Implicația este că Dumnezeu joacă un rol semnificativ în punctul în care explicațiile științifice nu se scurtează, ceea ce sugerează că credința deține valoare precisă acolo unde nu pot ajunge dovezi empirice. Schimbul evidențiază o explorare filosofică profundă a științei, existenței și spiritualității.