În acest moment intens din „Catch-22” al lui Joseph Heller, personajul Snowden își exprimă vulnerabilitatea, tremurând și proclamându-și răceala. Yossarian, asistând la situația îngrozitoare, este consumat și de un frison profund care reflectă disperarea lui. În timp ce privește corpul lui Snowden, se confruntă cu o realizare sumbră despre existența umană și mortalitatea.
Imaginile viscerale dezvăluie adevărul dur că, fără viață, corpul uman este redus la simpla materie, sub rezerva aceleiași soarte ca orice deșeuri organice. Soarta lui Snowden simbolizează fragilitatea spiritului uman, subliniind un comentariu sumbru despre viață și moarte. Pasajul încapsulează temele existențiale ale narațiunii, ceea ce sugerează că, atunci când este dezbrăcat de spirit, umanitatea nu devine altceva decât gunoi, consolidând noțiunea că viața și esența ei sunt tranzitorii.