M-am apropiat de televizorul și l-am pornit către un zgomot alb-canal la decibeli maxime, un sunet fin pentru somn, un puternic șuier continuu pentru a îneca totul ciudat.
(I walked over to the TV set and turned it on to a dead channel-white noise at maximum decibels, a fine sound for sleeping, a powerful continuous hiss to drown out everything strange.)
În „frica și dezgroparea în Las Vegas”, Hunter S. Thompson surprinde esența suprarealistă a experiențelor sale prin imagini vii și proză radicală. Acțiunile protagonistului reflectă dorința de a îneca haosul care îl înconjoară, folosind zgomotul alb monoton al unui canal TV mort ca mecanism de copiere. Această alegere evidențiază o retragere în uitare pe fondul tumult al împrejurimilor sale, subliniind înstrăinarea și confuzia predominantă în călătoria sa.
Sunetul intens servește ca o metaforă pentru aspectele copleșitoare și adesea bizare ale realității sale. Revenind la canalul mort, personajul caută mângâiere de tulburări externe, ilustrând lungimile pe care le -ar putea merge pentru a găsi pace sau evadare. Narațiunea lui Thompson înfățișează genial lupta dintre dorința de a confrunta realitatea și ispita de a se retrage în zgomot și distragere.