Într -o societate închisă în care toată lumea este vinovată, singura crimă este prinsă. Într -o lume a hoților, singurul păcat final este prostia.
(In a closed society where everybody's guilty, the only crime is getting caught. In a world of thieves, the only final sin is stupidity.)
Citatul de la „Frica și deznădejdirea lui Hunter S. Thompson în Las Vegas” evidențiază ambiguitatea morală a unei societăți în care infracțiunile este omniprezentă. Într -un astfel de mediu, a fi „prins” devine infracțiunea principală, depășind infracțiunile reale comise. Acest lucru sugerează o critică a normelor sociale în care vinovăția este universală, iar sistemul pedepsește vizibilitatea, mai degrabă decât infracțiunile în sine.
Mai mult, afirmația implică faptul că într -o lume plină de înșelăciune și trădare, ignoranța poate fi cea mai proastă pas greșit. Prostia aici reprezintă o lipsă de conștientizare sau priceput în navigarea acestui tărâm înșelător, poziționându -l ca o nebunie finală pentru oricine caută supraviețuire într -un peisaj corupt. Această perspectivă invită reflecția asupra naturii moralității și a consecințelor vieții într -o societate necinstită.