Malcolm a tăiat și s -a uitat la distanță. Să fim clar. Planeta nu este în pericol. Suntem în pericol. Nu avem puterea de a distruge planeta sau de a o salva. Dar am putea avea puterea de a ne salva.
(Malcolm coughed, and stared into the distance. Let's be clear. The planet is not in jeopardy. We are in jeopardy. We haven't got the power to destroy the planet-or to save it. But we might have the power to save ourselves.)
În romanul său „Jurassic Park”, Michael Crichton prezintă o perspectivă provocatoare de gândire asupra relației umanității cu planeta. Prin personajul Malcolm, care reflectă asupra situației noastre precare, devine evident că, în timp ce pământul în sine este rezistent și va continua, ființele umane sunt cele cu risc. Este posibil ca acțiunile și deciziile noastre să nu fie capabile să dăuneze semnificativ planetei, dar acestea afectează profund propria noastră supraviețuire.
Acest lucru sugerează că, în loc să ne facem griji pentru soarta pământului, ar trebui să ne concentrăm pe propriile alegeri și comportamente care afectează existența noastră. Urgența constă în înțelegerea vulnerabilităților noastre și a alegerilor pe care le facem în fața progresului științific și a naturii. Narațiunea îi provoacă pe cititori să ia în considerare implicațiile morale ale tehnologiei și conservării, subliniind importanța protejării viitorului umanității, mai degrabă decât a planetei în sine.