Creșterea copiilor este, într -un anumit sens, motivul pentru care societatea există în primul rând. Este cel mai important lucru care se întâmplă și este punctul culminant al tuturor instrumentelor, limbajului și structurii sociale care a evoluat.
(Raising children is, in a sense, the reason the society exists in the first place. It's the most important thing that happens, and it's the culmination of all the tools and language and social structure that has evolved.)
În „Lumea pierdută” a lui Michael Crichton, autorul subliniază natura fundamentală a creșterii copiilor ca scop principal al societății. El sugerează că actul de a hrăni următoarea generație este esențial și servește ca coloana vertebrală a existenței sociale. Acest proces reprezintă punctul culminant al evoluției umane, unde limbajul, instrumentele și cadrele sociale converg pentru a facilita dezvoltarea.
Crichton susține că părinții nu este doar o responsabilitate personală, ci o funcție socială esențială care reflectă progresul nostru colectiv. Investind în copii, societatea asigură continuitatea și evoluția acesteia, subliniind importanța educației și a comunității în modelarea generațiilor viitoare.