Prima sentință, apoi verdictul.
(Sentence first, verdict afterwards.)
Acest citat subliniază importanța stabilirii clarității printr-o analiză adecvată înainte de a trage concluzii. În contextul judiciar, ea subliniază că înțelegerea faptelor — „sentința” — ar trebui să fie înaintea hotărârii definitive sau a „verdictului”. Acest principiu este esențial nu numai în instanțe, ci și în luarea deciziilor de zi cu zi și în gândirea critică. Sarirea la concluzii fără a examina temeinic dovezile poate duce la rezultate nedrepte, neînțelegeri și decizii greșite. Secvența sugerată de citat pledează pentru răbdare, proces echitabil și raționament rațional, amintindu-ne că o rezoluție echitabilă și obiectivă depinde de evaluarea mai întâi a detaliilor cu atenție. Aplicarea acestei mentalități în diverse aspecte ale vieții ne încurajează să acordăm prioritate adunării faptelor și evaluării informațiilor în mod conștiincios înainte de a ne forma o opinie definitivă sau de a ne angaja. Făcând acest lucru, cultivăm corectitudinea, reducem prejudecățile și promovăm o mai bună înțelegere. În cele din urmă, această abordare se aliniază cu idealurile mai largi ale dreptății și raționalității, ghidându-ne să luăm decizii bine informate și juste, mai degrabă decât cele impulsive.