The baby remained unnamed for several weeks, as the mother expressed a desire to observe her child before deciding on a name, likening it to studying a subject for a painting. Acest proces a stârnit numeroase dezacorduri cu privire la ceea ce ar trebui numit copilul. Naratorul a propus numele Rosita, inspirat de un coleg de clasă, dar mama a respins -o, susținând că este prea mexican.
Acest lucru a dus la o discuție despre prejudecăți și denumire. Naratorul a pus sub semnul întrebării poziția mamei, crezând că nu ar trebui să adăpostească prejudecăți. The mother clarified her point, stating that her concern was about precision in naming rather than prejudice, highlighting a tension between cultural identity and personal affection in the naming process.