Singurul care a trăit cu capelanul în curățarea sa în pădure a fost caporalul Whitcomb, asistentul său. Caporalul Whitcomb, ateu, a fost un subordonat nemulțumit, care a considerat că poate face meseria capelanului mult mai bine decât capelanul să o facă și s -a privit, prin urmare, ca o victimă defavorizată a inechității sociale.
(The only one who lived with the chaplain in his clearing in the woods was Corporal Whitcomb, his assistant. Corporal Whitcomb, an atheist, was a disgruntled subordinate who felt he could do the chaplain's job much better than the chaplain was doing it and viewed himself, therefore, as an underprivileged victim of social inequity.)
În Catch-22 a lui Joseph Heller, capelanul împărtășește spațiul său retras de pădure cu caporalul Whitcomb, asistentul său. Whitcomb, care nu crede în Dumnezeu, resentează capelanul și simte că și -ar putea îndeplini îndatoririle mai eficient. Această nemulțumire îl determină să se perceapă ca o victimă a circumstanțelor nedrepte în ierarhia militară.
Dinamica dintre capelan și Whitcomb subliniază teme de frustrare și lupta împotriva nedreptății sociale percepute. Sentimentele de inadecvare ale lui Whitcomb îi conduc viziunea cinică la lume, subliniind complexitățile autorității și credințele în haosul războiului.