Nu a existat nicio procedură stabilită pentru acțiuni evazive. Tot ce ai nevoie era frica, iar Yossarian avea o mulțime de lucruri, mai multă teamă decât Orr sau Joe înfometat, mai multă teamă chiar și Dunbar, care se demisionase supus la ideea că trebuie să moară într -o zi
(There was no established procedure for evasive action. All you needed was fear, and Yossarian had plenty of that, more fear than Orr or Hungry Joe, more fear even than Dunbar, who had resigned himself submissively to the idea that he must die someday)
În „Catch-22” de Joseph Heller, lipsa unui protocol clar pentru luarea măsurilor evazive evidențiază haosul și absurditatea războiului. Yossarian, protagonistul, este cuprins de un sentiment profund de teamă care o depășește pe cea a tovarășilor săi. Această teamă își conduce acțiunile și deciziile în timp ce se apucă de realitățile sumbre ale războiului și cu amenințarea inevitabilă pentru viața sa.
Spre deosebire de Dunbar, care și -a acceptat soarta muritoare, anxietatea lui Yossarian își alimentează rezistența împotriva sistemului care îl înconjoară. Experiența sa ilustrează taxa psihologică a conflictului, ceea ce sugerează că frica, mai degrabă decât procedurile raționale, guvernează răspunsurile soldaților în situații grave. Această temă rezonează de -a lungul romanului, subliniind lupta dintre supraviețuirea personală și nebunia birocratică a războiului.