Suntem alunițe orbi. Târgând prin sol, simțindu -ne cu snoot -urile noastre. Nu știm nimic. Am perceput acest lucru. . . Acum nu știu unde să merg. Screech cu frică, numai. Fugi.
(We're blind moles. Creeping through the soil, feeling with our snoots. We know nothing. I perceived this . . . now I don't know where to go. Screech with fear, only. Run away.)
În „The Man in the High Castle” al lui Philip K. Dick, personajele se prind de incertitudinea existenței lor, comparându -se cu alunițele orbi care navighează prin întuneric. Această metaforă evidențiază lipsa lor de înțelegere a lumii din jurul lor și confuzia care apare din a trăi într -o realitate modificată.
Citatul sugerează un sentiment profund de teamă și dezorientare, deoarece personajele se confruntă cu limitările lor și complexitatea copleșitoare a mediului lor. Pe măsură ce își dau seama de ignoranța lor, ei au rămas cu un instinct primordial să fugă, subliniind lupta pentru supraviețuire într -o lume la fel de asupritoare pe cât nu este clar.