Când te prefaci că nu te simți rănit sau furios sau devastat, nu -l păcăli pe Dumnezeu. Fii sincer! Nu înțelegeți greșit; Nu te încurajez să fii supărat pe Dumnezeu sau să -l învinovățești. Nu merită nicio vină. Mai degrabă, vă încurajez să mărturisiți cu sinceritate lui Dumnezeu sentimentele voastre de rănit, resentiment și furie. Adesea ne uităm la suferința din perspectiva noastră și uităm că Dumnezeu vede dintr -un alt punct de vedere.
(When you pretend you don't feel hurt or angry or devastated, you're not fooling God. Be honest! Don't misunderstand; I am not encouraging you to be angry at God or to blame him. He deserves no blame. Rather, I am encouraging you to honestly confess to God your feelings of hurt, resentment, and anger. Often we look at suffering from our perspective and forget that God sees from another vantage point.)
În pasaj, autorul subliniază importanța de a fi sincer cu privire la sentimentele noastre cu Dumnezeu, în special atunci când experimentăm durere sau furie. Pretinzând că nu este afectat nu înșală pe Dumnezeu; El înțelege adevăratele noastre emoții. Autorul îndeamnă cititorii să -și exprime în mod deschis sentimentele, recunoscând că suferința poate duce la o serie de emoții negative, inclusiv resentimente și răni. Comunicarea autentică cu Dumnezeu este esențială pentru creșterea spirituală.
Mai mult, autorul ne amintește să nu direcționăm furia către Dumnezeu, întrucât nu este de vină pentru suferința noastră. În schimb, este vital să recunoaștem că perspectiva noastră despre greutăți poate fi limitată, în timp ce Dumnezeu vede imaginea mai mare. Astfel, mărturisirea sentimentelor noastre servește ca o modalitate de a ne alinia înțelegerea noastră cu viziunea mai largă a lui Dumnezeu, încurajând o relație mai profundă cu el în mijlocul luptelor noastre.