O chitară cântă de o persoană reală nu va fi niciodată la fel de precisă și perfectă ca un sintetizator programat. Dar susținem că există valoare în potențialul de eroare umană.
(A guitar being played by an actual person is never going to be as precise and perfect as a programmed synthesizer. But we maintain there is value in the potential for human error.)
Acest citat evidențiază unicitatea artei umane în contrast cu precizia mașinii. În timp ce tehnologia poate oferi o execuție impecabilă, adesea îi lipsesc imperfecțiunile care adaugă caracter și emoție unei performanțe. Îmbrățișarea erorii umane promovează autenticitatea și conectează ascultătorii la experiența autentică a artei live. Ea sugerează că imperfecțiunile nu sunt defecte, ci elemente vitale care îmbogățesc expresia creativă, amintindu-ne că frumusețea muzicii nu constă doar în perfecțiune, ci în atingerea umană.