Bufnițele de hambar erau cunoscute pentru auzul lor extrem de sensibil. Aceștia puteau contracta și extinde mușchii discurilor faciale pentru a pune sursa de sunet la găurile lor neuniform plasate.
(Barn Owls were known for their extremely sensitive hearing. They could contract and expand the muscles of their facial disks to funnel the sound source to their unevenly placed earholes.)
bufnițele de hambar au abilități de auz remarcabile care le fac vânători excepționali. Discurile lor faciale, care sunt unice pentru aceste bufnițe, se pot ajusta prin contractarea și extinderea mușchilor, permițându -le să capteze mai bine sunetele din mediul lor. Această adaptare le permite să identifice și să localizeze prada chiar și în întuneric complet.
plasarea urechilor lor este intenționat inegală, sporind în continuare sensibilitatea lor auditivă. Această caracteristică anatomică ajută bufnițele de hambar să discerne direcția din care au provenit sunetele, ceea ce le face prădători nocturni extrem de eficienți, în special în condiții de vizibilitate scăzută.