Schimbarea lumii este bună pentru cei care își doresc numele în cărți. Dar fiind fericit, adică pentru cei care își scriu numele în viața altora și țin inimile altora ca fiind cel mai drag comoara.
(Changing the world is good for those who want their names in books. But being happy, that is for those who write their names in the lives of others, and hold the hearts of others as the treasure most dear.)
Cardul Orson Scott, în „Copiii minții”, prezintă o perspectivă provocatoare de gândire asupra urmăririi moștenirii și a fericirii. Citatul subliniază că, în timp ce unii pot aspira să -și imortalizeze numele în istorie prin realizări semnificative, adevărata împlinire provine din conexiuni semnificative cu ceilalți. Acesta sugerează că impactul pe care îl are asupra vieții individuale are o valoare mai mare decât recunoașterea publică.
În cele din urmă, esența fericirii constă în relațiile pe care le hrănim și în dragostea pe care o împărtășim. Concentrându -se pe inimile altora și prețuind aceste conexiuni, indivizii găsesc un simț mai profund al scopului. Această idee încurajează trecerea de la căutarea gloriei personale la încurajarea empatiei și a compasiunii, care îmbogățește atât dăruitorul, cât și destinatarul, transcendând simpla ambiție.