Îi plăcea să zâmbească. A evitat furia. Nu a fost niciodată bântuit de ce sunt aici? Știa de ce a fost aici, a spus el: să -i dea altora, să -l sărbătorească pe Dumnezeu și să se bucure și să onoreze lumea în care a fost pus. Rugăciunile sale de dimineață au început cu mulțumirea, Doamne, pentru că mi -a întors sufletul la mine. Când începeți așa, restul zilei este un bonus.
(He loved to smile. He avoided anger. He was never haunted by Why am I here? He knew why he was here, he said: to give to others, to celebrate God, and to enjoy and honour the world he was put in. His morning prayers began with Thank you, Lord, for returning my soul to me. When you start that way, the rest of the day is a bonus.)
Pasajul exprimă simțul profund al scopului și pozitivității unui om care a îmbrățișat viața cu bucurie și recunoștință. El a găsit împlinire în a da, a sărbători divinul și a aprecia lumea din jurul său. Dragostea lui pentru zâmbetul și evitarea furiei își arată angajamentul față de o existență pașnică, subliniind importanța de a arăta bunătate față de ceilalți.
În fiecare zi a început pentru el cu o rugăciune de mulțumire, recunoscând darul vieții. Această mentalitate a stabilit tonul pentru zilele sale, transformând momentele obișnuite în binecuvântări. Exprimând recunoștința primul lucru dimineața, el a considerat restul zilei ca o oportunitate minunată, subliniind puterea transformatoare a aprecierii și scopului în viața cuiva.