Argumentul sugerează că, în timp ce o republică ar putea fi atrăgătoare din punct de vedere politic, nu poate corespunde profunzimii imaginative a unei monarhii, întrucât monarhia reflectă în mod inerent autoritatea divină mai profund. În literatură, în special basmele și romanțele, autorii pot explora aceste teme fără constrângerile realismului, permițând o portretizare a regatului ideal. Această libertate narativă permite cititorilor să aibă în vedere o conducere care transcende obișnuitul.
Un exemplu convingător al acestei explorări se găsește în „Leul, vrăjitoarea și garderoba”, unde C.S. Lewis prezintă o interpretare imaginativă a monarhiei. Povestea nu numai că pune la îndoială ce înseamnă să ai un conducător perfect, dar îi invită pe cititori să ia în considerare modul în care un astfel de regat ar putea avea impact asupra înțelegerii lor despre autoritate și guvernare.