Cultura noastră nu este necunoscută cu ideea de mâncare ca marfă încărcată spiritual. Suntem doar deosebiți de argumentele spirituale pe care le vom accepta ca fiind valabile pentru scăderea anumitor alimente. Motive în general inacceptabile: distrugerea mediului, deșeurile de energie, otrăvirea lucrătorilor. Acceptabil: este interzis de un text sfânt.
(Our culture is not unacquainted with the idea of food as a spiritually loaded commodity. We're just particular about which spiritual arguments we'll accept as valid for declining certain foods. Generally unacceptable reasons: environmental destruction, energy waste, the poisoning of workers. Acceptable: it's prohibited by a holy text.)
În examinarea relației noastre culturale cu mâncarea, este clar că o considerăm nu numai ca susținere, ci și ca un vas pentru semnificație spirituală. Cu toate acestea, există motive specifice acceptate sau respinse atunci când vine vorba de abținerea de la anumite alimente. În timp ce preocupările precum impactul asupra mediului sau exploatarea lucrătorilor sunt adesea respinse, argumentele înrădăcinate în textele religioase găsesc o acceptare mai mare în rândul indivizilor.
Acest lucru evidențiază o abordare selectivă a spiritualității în alegerile alimentare, în care credințele personale au prioritate asupra unor considerente etice mai largi. Acceptarea interdicțiilor religioase contrastează brusc cu respingerea argumentelor morale seculare, ceea ce sugerează că narațiunea noastră culturală în jurul hranei este profund împletită cu convingeri consacrate, mai degrabă decât cu un cadru etic atotcuprinzător.