Grădina era încă adormită. Am prins -o necunoscută. O grădină care încă nu a început să se gândească la oameni. Frumos.
(The garden was still asleep. I caught it unawares. A garden that hasn't yet begun to think about people. Beautiful.)
Citatul reflectă un moment liniștit într -o grădină care este neatinsă de prezența umană. Înfățișează grădina ca un spațiu senin, ceea ce sugerează că există într -o stare de inocență și calm, fără influența oamenilor. Această liniște își îmbunătățește frumusețea, prezentând natura în cea mai pură formă.
Observația că grădina „nu a început încă să se gândească la oameni” implică un sentiment de atemporalitate și o lume care operează independent de preocupările umane. Autorul, Jean Anouilh, surprinde esența frumuseții naturii într -un moment de liniște, oferind un contrast între lumea naturală și complexitățile introduse de interacțiunea umană.