Așa cum, un judecător i -a spus celuilalt: „Fii drept și dacă nu poți fi doar arbitrar”. Regretul nu poate observa obscenități obișnuite.
(Well as, one judge said to the other, 'Be just and if you can't be just be arbitrary.' Regret cannot observe customary obscenities.)
în „Prânz gol”, William S. Burroughs prezintă un comentariu izbitor despre natura justiției și autorității. Citatul evidențiază o conversație între doi judecători, juxtapunând idealurile de echitate cu realitatea luării deciziilor arbitrare. Aceasta sugerează că atunci când adevărata justiție este de neatins, indivizii aflați la putere ar putea recurge la alegeri aleatorii sau părtinitoare, reflectând complexitățile și defectele din sistemele judiciare.
A doua parte a citatului, „Regretul nu poate observa obscenități obișnuite”, implică faptul că sentimentele de remușcare există în afara normelor și așteptărilor societății. Acest lucru sugerează că regretul personal este o emoție profundă care transcende moralitatea convențională, provocând cititorii să reconsidere limitele eticii. Burroughs ne obligă să ne confruntăm cu aspectele mai întunecate ale naturii umane, stârnind gânduri critice despre dreptate și responsabilitate.