În romanul „Engleby” de Sebastian Faulks, protagonistul reflectă asupra naturii ambigue și adesea evazive a muzicii. Această vagitate servește ca mijloc de evadare, oferind un răgaz din haosul vieții de zi cu zi. Lipsa muzicii de granițe definite permite ascultătorilor să se cufunde pe deplin, creând un sanctuar care poate calma nebunia care poate apărea din realități mai rigide.
Citatul subliniază modul în care muzica oferă o formă unică de lansare emoțională. Acesta joacă un rol crucial în viața personajelor, ajutându -i să facă față luptelor lor. Prin esența sa ambiguă, muzica devine un aliat puternic, împiedicându -l pe unul să cedeze la sentimente copleșitoare de nebunie sau disperare.