Poezia este să compună pentru respirație.
(Poetry is composing for the breath.)
Acest citat surprinde frumos esența poeziei ca formă de artă care este intrinsec legată de însăși forța noastră vitală - respirația. Ea sugerează că poezia nu este doar despre cuvinte, ci despre ritmul și vitalitatea vieții însăși. Când citim sau scriem poezie, ne angajăm într-un act de respirație - inspirând și exhalând sens. Ea subliniază natura organică, vie a poeziei, reflectând modul în care ne susține și ne vindecă la fel cum respirația ne susține corpul. Această perspectivă ne încurajează să abordăm poezia cu atenție și conștientizarea conexiunii sale fundamentale cu experiența umană.