Cea mai înaltă formă de moralitate este să nu ne simțim acasă în casa proprie. "Cele mai grozave lucrări ale imaginației au fost menite să te facă să te simți ca un străin în propria ta casă. Cea mai bună ficțiune ne -a obligat întotdeauna să ne întrebăm ceea ce le -am luat pentru a fi de acord. A pus sub semnul întrebării tradițiile și așteptările atunci când acestea păreau prea imuabile. Le -am spus elevilor mei că le -am dorit în lecturile lor să le ia în considerare în ceea ce le -am considerat că aceste lucrări le -am făcut, cum ar fi, ca și ele, le -am făcut ca elevii să fie neliniștiți, să le ia în considerare în ceea ce le -am considerat că aceste lucrări, cum ar fi, ca și ele, le -am făcut pe elevii, le -am dorit în citirile lor, să le ia în considerare în ceea ce le -am considerat că aceste lucrări, cum ar fi, ca și ele, le -am făcut pe elevii pe care le -am dorit să le privească, să le ia în considerare în ceea
(The highest form of morality is not to feel at home in ones own home." Most great works of the imagination were meant to make you feel like a stranger in your own home. The best fiction always forced us to question what we took for granted. It questioned traditions and expectations when they seemed too immutable. I told my students I wanted them in their readings to consider in what ways these works unsettled them, made them a little uneasy, made them look around and consider the world, like Alice in Wonderland, through different eyes.")
În „Lectura Lolita din Azar Nafisi”, autorul discută despre impactul literaturii asupra înțelegerii noastre despre noi înșine și lumea din jurul nostru. Ea consideră că cele mai mari lucrări de ficțiune creează adesea un sentiment de înstrăinare în noi, provocând credințele și tradițiile noastre consacrate. Acest disconfort îi determină pe cititori să reevalueze ceea ce au acceptat întotdeauna normal și îi împinge să exploreze noi perspective. Nafisi își încurajează elevii să îmbrățișeze acest sentiment neliniștitor ca un catalizator pentru o reflecție mai profundă.
Nafisi evidențiază faptul că literatura excelentă ne invită să ieșim în afara zonelor noastre de confort. Simțindu -se ca un străin în împrejurimi familiare, cititorii se pot confrunta cu rigiditatea normelor și așteptărilor societății. Prin această lentilă, lucrări precum „Alice în Țara Minunilor” servesc ca instrumente puternice pentru examinarea propriilor noastre realități. În cele din urmă, actul de a pune la îndoială și de a reflecta asupra lumii noastre, inspirat de literatură, îmbogățește înțelegerea noastră morală și filozofică a vieții.