Lumina slabă cenușie, care servește drept vestitor al zorilor roșii și aurii, mi-a luminat slab fereastra. Am căutat o lumânare, am găsit-o și am aprins-o și, la lumina ei mică, am văzut că trandafirul care plutea în bol era pe moarte. Își pierduse deja majoritatea petalelor, care pluteau pe apă ca niște bărci minuscule, nepotrivite, părăsite pentru ambarcațiuni mai sigure. Doamne, am spus. Trebuie să mă întorc imediat.
(The weak grey light that serves as harbinger of red and golden dawn faintly lit my window. I fumbled for a candle, found and lit it, and by its little light saw that the rose floating in the bowl was dying. It had already lost most of its petals, which floated on the water like tiny, un-seaworthy boats, deserted for safer craft.Dear God, I said. I must go back at once.)
Povestea începe cu o lumină slabă care se strecoară prin fereastră, semnalând trecerea de la noapte la zori. Naratorul, simțind urgența liniștită a momentului, aprinde o lumânare. Această mică sursă de iluminare dezvăluie un trandafir într-un castron, zbătându-se și pierzându-și petalele, care plutesc ca bărcile abandonate pe apă. Aceste imagini reflectă un sentiment de fragilitate și pierdere iminentă.
În mijlocul acestei scene emoționante, naratorul exprimă un dor profund de a reveni într-un loc sigur și frumos, evidențiind greutatea emoțională a situației. Referirea la trandafirul muribund simbolizează nu numai trecerea timpului, ci și consecințele neglijenței. Evocă o dorință puternică de a reconecta cu ceea ce este prețuit înainte de a fi prea târziu.