Nu au mai vorbit o vreme. Johnson a dat vârful celei de-a doua bere, a luat o înghițitură lungă, apoi a aruncat cutia aproape plină peste umăr și în josul dealului. La revedere, vechi prietene, spuse el. O să cred asta peste un an, spuse Virgil. Johnson: Spune, toată chestia asta de a nu mai bea . . . nu include margaritas, nu?
(They didn't talk for a while. Johnson popped the top on the second beer, took a long swig, then tossed the nearly full can over his shoulder and down the hill. Good-bye, old friend, he said. I'll believe it a year from now, Virgil said. Johnson: Say, this whole stop-drinking thing . . . it doesn't include margaritas, does it?)
Într-un moment de tăcere reflexiv, Johnson a deschis oa doua bere și a luat o băutură profundă, aruncând cutia rămasă pe deal. Comentariul său, „La revedere, vechi prieten”, sugerează că poate încerca să-și ia rămas bun de la o relație anterioară cu alcoolul. Virgil, pe de altă parte, își exprimă scepticismul cu privire la capacitatea lui Johnson de a se angaja să renunțe la băutură, sugerând o călătorie mai lungă.
Johnson ușurează apoi starea de spirit punând la îndoială în glumă dacă decizia lui de a nu mai bea exclude margarita, dezvăluind o latură mai jucăușă. Această interacțiune evidențiază tensiunea dintre dorința de schimbare și tentația de îngăduință, transmițând teme de luptă și camaraderie în conversația lor.