De -a lungul liniei, a spus voluntarul, trăgând pătura peste el, „Totul din armată se ridică de putredă. Până acum, masele cu ochi largi nu s-au trezit la ea. Cu ochii de ochelari, s -au lăsat să fie făcuți în mince -uri și apoi când sunt lovite de un glonț, doar șoptesc: „Mummy!” Eroii nu există, doar vite pentru sacrificare și măcelarii din personalul general. Dar, în final, fiecare corp va mutina și va fi o shamble fină. Trăiește mult armata! Noapte bună!
(All along the line,' said the volunteer, pulling the blanket over him, 'everything in the army stinks of rottenness. Up till now the wide-eyed masses haven't woken up to it. With goggling eyes they let themselves be made into mincemeat and then when they're struck by a bullet they just whisper, "Mummy!" Heroes don't exist, only cattle for the slaughter and the butchers in the general staffs. But in the end every body will mutiny and there will be a fine shambles. Long live the army! Goodnight!)
Un voluntar reflectă asupra realităților sumbre ale vieții armatei, exprimând dezamăgirea în naivitatea soldaților care își acceptă orbește soarta. El folosește o metaforă accentuată, comparând soldații cu animalele destinate sacrificării, ceea ce indică faptul că sunt tratați ca simple instrumente pentru efortul de război. Armata este înfățișată ca o instituție coruptă, unde adevărata natură a războiului este ascunsă de cei care participă.
Voluntarul prevede o rebeliune care vine în rândul trupelor, subliniind un sentiment de inevitabilitate față de suferința și deziluzia cu care se confruntă. Adio lui amar, "Trăiește -te de mult! Noapte bună!" subliniază o viziune cinică a armatei, ceea ce sugerează că, în timp ce masele pot rămâne necunoscute acum, un punct de rupere va duce în cele din urmă la haos și revoltă.