Arta este la fel de utilă ca pâinea.
(Art is as useful as bread.)
În „Reading Lolita în Teheran: o memorie în cărți”, Azar Nafisi explorează impactul profund al literaturii și artei, asemănându -și semnificația cu cea a pâinii. Această metaforă evidențiază faptul că arta hrănește sufletul și intelectul, la fel ca pâinea susține corpul, subliniind rolul său esențial în viața umană și în societate. Memoria lui Nafisi reflectă experiențele ei în care predă literatura occidentală în Iran, unde puterea povestirii devine un mijloc de rezistență împotriva opresiunii.
Cartea ilustrează modul în care literatura servește ca refugiu pentru ea și elevii ei, permițându -le să scape de realitățile dure ale vieții lor sub un regim represiv. Nafisi subliniază că implicarea cu arta și literatura favorizează gândirea critică, creativitatea și empatia, în cele din urmă îmbogățirea experienței umane. Astfel, citatul despre arta este la fel de util ca pâinea încapsulează ideea că expresia culturală este vitală pentru creșterea personală și colectivă.