Într-adevăr, sper să vă conving că declinul unei epistemologii bazate pe tipărire și ascensiunea însoțită a unei epistemologii bazate pe televiziune au avut consecințe grave pentru viața publică, că devenim mai nepăsători în minut.
(Indeed, I hope to persuade you that the decline of a print-based epistemology and the accompanying rise of a television-based epistemology has had grave consequences for public life, that we are getting sillier by the minute.)
Neil Postman, în cartea sa „Amuzându-ne până la moarte”, susține că trecerea de la o înțelegere a cunoștințelor bazată pe tipărire la un cadru orientat către televiziune are efecte dăunătoare asupra societății. El consideră că această tranziție a dus la o deteriorare a discursului public și a implicării intelectuale, rezultând o populație care este din ce în ce mai superficială în gândirea și comunicarea sa.
Postman susține că creșterea televiziunii ca sursă principală de informații favorizează o cultură mai concentrată pe divertisment decât pe un dialog semnificativ. El avertizează că această tendință face ca societatea să fie „mai neplăcută în minut”, compromitând profunzimea și calitatea vieții publice și a discursului.