Credibilitatea povestitorului este testul final al adevărului unei propuneri. {102}
(The credibility of the teller is the ultimate test of the truth of a proposition. {102})
În „Amuzându -ne la moarte”, Neil Postman susține că credibilitatea persoanei care furnizează informații joacă un rol crucial în determinarea adevărului unei declarații. El sugerează că autoritatea și încrederea vorbitorului sunt esențiale pentru ca publicul să accepte o propunere ca fiind adevărată. Într -un peisaj media dominat de divertisment, această credibilitate poate fi adesea subminată, ceea ce duce la confuzie cu privire la ceea ce este factual.
Postman subliniază că eroziunea discursului serios are ca rezultat o societate mai înclinată să accepte pretenții bazate pe persoana povestitorului, mai degrabă decât pe dovezi empirice. În consecință, indivizii pot acorda prioritate narațiunilor distractive asupra adevărurilor obiective, care pot denatura percepția și înțelegerea publică. Calitatea informațiilor devine secundară atragerii prezentării sale, afectând discursul în moduri profunde.