Nu este nimic mai rău pentru a lucra decât un popor ca acele trupe, care nu pot citi sau scrie și nu semnează doar cu trei Cruzinhas, pe care intendanța noastră le știa foarte bine, astfel încât atunci când aveam bani pentru a obține bani din intenție, nu am putea atașa încasări contrafăcute cu privire la modul în care le -am dat bani în plată, ceva care se poate face doar în acele locuri în care oamenii sunt cel mai cultivați și știu să le semneze numele.
(There is nothing worse for working than a people like those bands, who can not read or write and only signs with three cruzinhas, which our Intendance knew very well, so that when we had money to get money from the intention, not We could attach counterfeit receipts on how I had given them money in payment, something that can only be done in those places where the people are most cultured and know how to sign their name.)
În „The Good Soldier Švejk” de Jaroslav Hašek, citatul reflectă provocările de a lucra cu indivizi fără educație, care nu au abilități de alfabetizare de bază. Naratorul exprimă frustrare cu acești oameni care nu pot oficializa tranzacțiile din cauza incapacității lor de a citi sau de a scrie. Dependența lor de simboluri simple împiedică o comunicare eficientă și complică relațiile financiare, subliniind o critică mai largă a birocrației și a ineficiențelor acesteia, în special în populațiile mai puțin învățate.
Accentul pe alfabetizare subliniază o divizare socială semnificativă în cazul în care persoanele educate pot naviga în sisteme și pot genera documentație adecvată. În schimb, cei analfabeți se confruntă cu obstacole care îi împiedică să participe pe deplin la tranzacțiile economice. Astfel, narațiunea lui Hašek aruncă lumină asupra importanței educației și a ramificărilor lipsei acesteia în funcționarea societății, ceea ce sugerează că dezvoltarea culturală și intelectuală este crucială pentru interacțiunile eficiente în diverse sfere, inclusiv probleme financiare.