Ea a resentit faptul că voalul ei, care pentru ea era un simbol al relației sale sacră cu Dumnezeu, devenise acum un instrument de putere, transformând femeile care le purtau în semne și simboluri politice. Unde se află loialitățile tale, domnule Bahri, cu islamul sau statul?
(She resented the fact that her veil, which to her was a symbol of her sacred relationship to God, had now become an instrument of power, turning the women who wore them into political signs and symbols. Where do your loyalties lie, Mr. Bahri, with Islam or the state?)
În „Reading Lolita în Teheran”, Azar Nafisi explorează semnificația personală profundă a voalului pentru ea și alte femei, subliniind transformarea sa de la un simbol al devotamentului la un instrument de exprimare politică. Voalul, cândva o emblemă prețuită a credinței și relației lor cu Dumnezeu, a devenit un semn complex al loialității conflictuale, împletit cu puterea de stat și identitatea politică. Această schimbare evocă un sentiment de resentiment la cei care o poartă, deoarece credințele lor personale sunt umbrite de cerințele autorității externe.
Tensiunea dintre identitatea religioasă și de stat este ilustrată în continuare prin personajul domnului Bahri, care este pus cu problema loialității sale. Această anchetă reflectă lupta mai largă cu care se confruntă indivizii în regimuri opresive, unde credința se poate ciocni cu idealurile naționale. Narațiunea lui Nafisi invită cititorii să contemple impactul forțelor politice asupra credințelor personale și a modurilor în care simbolurile care au avut odată un sens sacru pot fi cooptate, provocând tulburări interioare pentru cei prinși în această luptă ideologică.