Terapeutul, după o investigație profund supărătoare a normalității în acest moment și loc, a fost obligată să concluzioneze că o persoană normală, funcționând bine la nivelurile superioare ale unei societăți prospere, industrializate, își poate auzi cu greu conștiința.
(The therapist, after a deeply upsetting investigation of normality at this time and place, was bound to conclude that a normal person, functioning well on the upper levels of a prosperous, industrialized society, can hardly hear his conscience at all.)
Terapeutul, urmând o explorare intensă a ceea ce înseamnă să fii normal în cadrul societății noastre actuale, ajunge la o realizare tulburătoare. Se pare că persoanele care sunt percepute ca fiind normale și de succes într -o lume bogată, industrializată, le este adesea dificil să se angajeze cu busola lor morală. Acest detașament ridică îngrijorări cu privire la implicațiile normelor societale asupra eticii personale.
Observația lui Vonnegut sugerează că presiunile prosperității pot plictisi conștiința cuiva, ceea ce duce la lipsa de conștientizare sau îngrijorare pentru considerente etice. Într -o lume care prioritizează succesul și eficiența, indivizii ar putea trece cu vederea responsabilitățile morale mai profunde, subliniind o potențială deconectare între avansarea societății și integritatea personală.