Noi, în țările antice, ne-am obsedat în trecut. Ei, americanii, au un vis: ei simt nostalgie cu privire la promisiunea viitorului.
(We in ancient countries have our past-we obsess over the past. They, the Americans, have a dream: they feel nostalgia about the promise of the future.)
În cartea ei „Reading Lolita în Teheran”, Azar Nafisi reflectă asupra gândurilor contrastante ale diferitelor culturi cu privire la istoriile lor. Ea subliniază că oamenii din națiunile antice tind să se concentreze asupra trecutului lor, adesea obsedând asupra evenimentelor istorice și a moștenirilor culturale. Această preocupare își modelează identitățile și perspectivele, ancoraându -le la istoria lor.
În schimb, Nafisi evidențiază mentalitatea americană, care se caracterizează printr-un optimism perspectiv. Americanii sunt descriși ca hrănind un vis pentru viitor, condus de un sentiment de potențial și viziuni despre ceea ce ar putea fi. Această perspectivă favorizează un sentiment de speranță și inovație, creând un contrast dinamic cu nostalgia pentru istoria găsită în civilizațiile mai vechi.