Yossarian a fost mișcat de o milă atât de intensă pentru sărăcia sa, încât a vrut să -și spargă palida. Față tristă, bolnavă cu pumnul și îl scoate din existență
(Yossarian was moved by such intense pity for his poverty that he wanted to smash his pale. sad, sickly face with his fist and knock him out of existence)
În „Catch-22” de Joseph Heller, Yossarian experimentează un sentiment profund de compasiune pentru o figură săracă pe care o întâlnește. Acest sentiment copleșitor determină un impuls violent în el, întrucât se simte obligat să eradice suferința persoanei imaginând un act drastic împotriva lui. Emoția sa reflectă lupta dintre empatie și dorința de a scăpa de durerea asociată cu nenorocirile altora.
Acest moment încapsulează tema absurdității războiului și a suferinței umane în roman. Răspunsul lui Yossarian ilustrează paradoxul de a dori să ajute încă să te simți neputincios în fața unei astfel de disperări. Lupta împotriva acestor sentimente intense reflectă provocările mai largi cu care se confruntă soldații care se ocupă de consecințele războiului și de propriile lor dileme morale.