Un mesaj a fost trimis de regim credinciosului: pentru a supraviețui, ei ar trebui să fie fideli unei singure interpretări a credinței și să accepte noul rol politic al clerului. Tatăl a simțit că acest lucru a scris sfârșitul islamului în țara noastră și a avut un punct. „Fără putere străină”, a spus el, ar putea distruge islamul așa cum au acești oameni.
(A message was sent by the regime to the faithful: to survive they would have to be loyal to only one interpretation of the faith, and to accept the new political role of the clergy. Father felt that this spelled the end of Islam in our country, and he did have a point. 'No foreign power,' he said, 'could destroy Islam the way these people have.)
Regimul a transmis un mesaj clar adepților săi: pentru a îndura, ei trebuie să arate loialitate neclintită față de o interpretare singulară a credinței lor, acceptând astfel noua putere politică a clerului. Această dezvoltare l -a tulburat profund pe tată, deoarece credea că a însemnat un viitor grav pentru islamul în națiunea lor. El a afirmat că forțele interne reprezintă o amenințare mai mare pentru religie decât orice influență externă.
Perspectiva tatălui sugerează că manipularea credințelor religioase de către entitățile politice subminează esența credinței în sine. Lamentul său evidențiază o preocupare profundă pentru integritatea islamului, deoarece a considerat că un astfel de control va duce în cele din urmă la declinul său în cadrul societății lor.