În secolele al XVIII -lea și al XIX -lea, tipărirea a prezentat o definiție a inteligenței care a acordat prioritate obiectivului, utilizării raționale a minții și, în același timp, a încurajat forme de discurs public cu conținut serios, ordonat logic. Nu este întâmplător faptul că epoca rațiunii a fost coexistentă cu această creștere a unei culturi tipărite, mai întâi în Europa și apoi în America.
(In the eighteenth and nineteenth centuries, print put forward a definition of intelligence that gave priority to the objective, rational use of the mind and at the same time encouraged forms of public discourse with serious, logically ordered content. It is no accident that the Age of Reason was coexistent with that growth of a print culture, first in Europe and then in America.)
În secolele XVIII și XIX, apariția mass -media tipărită a modelat o nouă înțelegere a inteligenței, subliniind gândirea obiectivă și rațională. Această schimbare nu a prioritizat doar raționamentul logic, dar a încurajat și un stil de discurs public caracterizat prin argumente serioase și structurate. În această perioadă, epoca rațiunii a prosperat alături de extinderea culturii tipărite, mai întâi înfloritoare în Europa și ulterior răspândită în America.
Neil Postman, în cartea sa „Amuzându -ne până la moarte”, discută modul în care această prioritizare a discursului rațional a fost esențială pentru climatul intelectual al vremii. Creșterea culturii tipărite a facilitat o transformare în comunicare, permițând o implicare mai profundă cu ideile și contribuind la progresul societății printr -un dialog public informat.